SARS-CoV-2 este descris ca agentul cauzator al infecțiilor respiratorii cu diverse grade de severitate. Pentru a acoperi întregul spectru de stadii ale bolii, s-a inventat termenul de boală coronavirus 19 (COVID-19). Infecțiile pulmonare mai severe sunt numite și Pneumonie contagioasă specifică severă (Severe Specific Contagious Pneumonia - SSCP) [1].

Febra peste 39 °C, oboseala și tusea seacă au fost identificate ca cele mai frecvente simptome la pacienții cu COVID-19 și sunt manifestate de 60-100% dintre persoanele afectate [2] [3] [4]. Procente mici de pacienți prezintă dispnee, tuse productivă, hemoptiză, mialgie, cefalee, dureri în gât și rinoree. Ocazional, au fost observate dureri în piept, dureri abdominale, greață, vărsături și diaree. Este interesant faptul că se poate observa confuzie la aproximativ 1 din 10 pacienți [2]. Recent, pierderea mirosului și a gustului au fost, de asemenea, descrise ca simptome. În timp ce infecțiile ușoare pot fi autolimitate la câteva zile [5], boala poate evolua pe parcursului unei săptămâni sau mai mult și poate cauza afecțiuni severe cu sindrom de detresă respiratorie acută și șoc septic. Starea acestor pacienți se agravează rapid și prezintă un risc ridicat de deces din cauza insuficienței multiple de organ.

Imagistica de diagnosticare poate să indice modificări inflamatorii în tractul respirator inferior care permit diagnosticul de pneumonie, afectarea bilaterală fiind foarte des întâlnită [3] [4]. Se observă frecvent opacități de tip „sticlă mată” GGO și de consolidare, în timp ce cavitația pulmonară, nodulii pulmonari solitari, efuziunile pleurale și limfadenopatia nu sunt caracteristice pentru COVID-19 [6]. De remarcat că absența constatărilor patologice pe radiografiile toracice nu exclude o infecție cu SARS-CoV-2. Neutrofilia și limfopenia au fost identificate la aproximativ o treime din pacienții cu COVID-19 [2] [4].

Criteriile precise referitoare la persoanele care trebuie testate pentru COVID-19 au fost publicate de OMS și Centrele pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC) din SUA. Acestea diferă ușor și se pot modifica, pe măsură ce devin disponibile date noi privind prezența SARS-CoV-2 în afara provinciei Hubei din China și posibilele căi de transmitere [7] [8]. Mai mult, OMS a pregătit linii directoare provizorii pentru diagnosticul de laborator al infecțiilor cu 2019-nCoV și pune la dispoziție o listă cu instituții care ar putea fi contactate în acest scop [9]. Aceasta a dezvoltat o serie de teste de amplificare genetică, în special protocoale RT-PCR în timp real, pentru a confirma prezența 2019-nCoV în probele respiratorii [10] [11]. Se pot folosi tampoane nazofaringiene și orofaringiene, precum și spută, aspirat endotraheal sau lavaj bronhoalveolar. Nu au fost încă prezentate recomandări cu privire la preferința pentru eșantioane respiratorii superioare sau inferioare pentru depistarea virusului în cazurile ușoare, deși utilizarea de material respirator inferior este puternic încurajată în afecțiunile grave și progresive.

În plus, se pot obține probe de ser pereche de la pacienții suspecți de infectare cu SARS-CoV-2 [9]. Acestea trebuie recoltate în prima săptămână de boală, precum și 2-3 săptămâni mai târziu, și pot permite un diagnostic mai sigur al infecțiilor ușoare, după ce devin disponibile testele serologice.

De remarcat că testarea pentru SARS-CoV-2 trebuie efectuată indiferent dacă se descoperă sau nu un agent patogen respirator convențional. Se știe puțin despre prevalența coinfecțiilor în rândul pacienților cu COVID-19, iar prezența altor agenți patogeni nu exclude o infecție cu SARS-CoV-2 [9].

Eventualele cazuri suspectate și confirmate trebuie să fie raportate imediat autorităților competente de sănătate publică. Aceasta se aplică și dacă se obțin rezultate neașteptate. În acest context, trebuie subliniat că validarea este încă în curs pentru toate protocoalele de testare publicate până acum.

În prezent nu este disponibil un tratament specific împotriva agentului cauzal. Pacienților cu COVID-19 li s-au administrat antivirale precum oseltamivir, ganciclovir, lopinavir și ritonavir, atât intravenos, cât și pe cale orală [2], dar datele privind eficacitatea acestor măsuri nu sunt încă disponibile. Experiențele acumulate în urma epidemiilor anterioare de boli respiratorii induse de coronavirus sunt destul de descurajante: Nu s-au descoperit agenți antivirali care să prezinte beneficii pentru tratarea Sindromului respirator sever acut (SARS) și a Sindromului respirator din Orientul Mijlociu (MERS) [4].

Cu toate acestea, pacienții obțin beneficii în urma îngrijirii meticuloase de susținere și a tratamentului comorbidităților [2] [4]:

• Oxigenoterapia este aplicată cel mai frecvent pentru a îmbunătăți funcția pulmonară; poate fi necesară ventilația mecanică și oxigenarea extracorporală cu membrană.
• Se administrează antibiotice cu spectru larg și posibil antimicotice pentru prevenirea și gestionarea coinfecțiilor.
• S-au administrat corticosteroizi. Aceștia pot reduce inflamația pulmonară și pot preveni insuficiența respiratorie, dar afectează și multe alte procese fiziologice și patologice.
• În plus, orice deteriorare a funcției organului, cum ar fi leziunile renale acute, necesită atenție urgentă și măsuri țintite.

Datele clinice și epidemiologice colectate până în prezent sugerează un risc mai mare de boală severă la vârstnici, în special la cei cu comorbidități [4]. Rata mortalității în urma SSCP este estimată în prezent la 2-5% [1], dar ponderea totală de SSCP în cadrul COVID-19 rămâne să fie stabilită.

În ceea ce privește prognosticul individual al unui pacient, Chen și colaboratorii au declarat că cei care au prezentat rezultate slabe aveau caracteristici în concordanță cu scorul MuLBSTA, un model de avertizare timpurie pentru a prezice mortalitatea în pneumonia virală [2]. Acest model ține cont de prezența infiltrațiilor multilobulare, de numărul scăzut de limfocite, de coinfecțiile bacteriene, de istoricul personal de fumător, de hipertensiunea arterială și de vârsta înaintată ca factori de prognostic defavorabil [12].

Lu și colegii săi au realizat o caracterizare în profunzime a SARS-CoV-2 și au furnizat secvența integrală a genomului agentului patogen [13]. Conform analizelor lor filogenetice, SARS-CoV-2 aparține genului betacoronavirus și subgenului sarbecovirusur. Un alt sarbecovirus cunoscut este SARS-CoV, care a provocat pandemia SARS între anii 2002 și 2004. Datorită relației lor relativ apropiate, SARS-CoV-2 a fost propus de Grupul de studiu pentru coronavirus din cadrul Comitetului internațional pentru taxonomia virusurilor ca denumire corespunzătoare pentru agentul patogen care provoacă COVID-19 [14].

Este interesant că s-a descoperit că SARS-CoV-2 este chiar mai strâns legat de două coronavirusuri asemănătoare cu SARS, provenite de la liliac, decât de agentul cauzal al SARS [13]. Vorbim, astfel, despre o boală zoonotică? De fapt, COVID-19 a fost descris ca o posibilă zoonoză [1], dar un studiu italo-brazilian asupra evoluției virusului sugerează existența unui purtător intermediar: Benvenuto și colaboratorii au susținut că virusul a fost inițial găzduit de lilieci, dar a fost transmis unei alte specii de animale, încă necunoscute, înainte de a infecta oamenii [15]. Cel mai probabil, un animal vândut în piața de fructe de mare din Wuhan, China, a servit ca gazdă intermediară care a facilitat apariția virusului la om [13]. Se pot trasa paralele cu epidemiile anterioare de coronavirus, și anume pandemia de SARS menționată anterior și epidemia de MERS care a început în 2012. Liliecii au fost identificați ca rezervor natural atât pentru SARS-CoV, cât și pentru MERS-CoV, în timp ce alte animale, și anume civeta de palmier și dromaderii, au acționat ca gazde intermediare [16] [17].

În timp ce SARS-CoV-2 a apărut în metropola chineză Wuhan, călătorii au transportat rapid virusul în țară și dincolo de granițele acesteia, declanșând lanțuri secundare de transmitere într-o zonă geografică mai largă. Pe 13 ianuarie 2020, autoritățile thailandeze au confirmat primul caz în afara Chinei.

Numărul actual de infecții la nivel global, conform Raportului de situație publicat de OMS pe 17 martie 2022, este de 460 280 168 [18].

Pacienții afectați trebuie identificați prompt pentru a preveni răspândirea în continuare a bolii. Este necesar un răspuns internațional coordonat pentru a aborda această situație și pentru a diminua riscul pentru sănătatea publică prezentat de SARS-CoV-2, motiv pentru care OMS a declarat epidemia ca pandemie la 11 martie 2020.

Transmiterea are loc de la o persoană la alta, prin picături sau prin contactul fizic între două persoane [1]. Și fomitele pot juca un rol în răspândirea COVID-19 [18]. Perioada de incubație poate fi scurtă, chiar și două zile, sau se poate extinde pe parcursul a două săptămâni și trebuie luată în considerare în mod serios posibilitatea ca virusul să fie transmis altora înainte de apariția simptomelor. Deși s-a raportat infecția de la un contact asimptomatic în Germania, studiul de caz respectiv a fost actualizat atunci când au devenit disponibile noi informații care au invalidat concluziile inițiale [5]. Astfel, până în prezent, nu există dovezi că pacienții sunt contagioși înainte de a prezenta simptome. De asemenea, nu se cunoaște perioada de timp în care virusul poate fi răspândit de către cineva care s-a vindecat de boală.

Pentru a preveni COVID-19, se aplică principiile de bază pentru reducerea riscului de contractare și transmitere a infecțiilor respiratorii acute. Aceste principii includ spălarea regulată a mâinilor cu săpun, în special după contactul direct cu persoane bolnave sau cu mediul acestora și evitarea contactului apropiat cu cei care prezintă simptome de boală respiratorie. Pe de altă parte, persoanele care suferă de simptome respiratorii sunt încurajate să păstreze distanța, să se acopere când tușesc și strănută și să ia în serios igiena personală. Asistența medicală trebuie solicitată timpuriu în caz de febră, tuse și posibilă expunere la SARS-CoV-2. Contactul neprotejat cu animalele domestice și sălbatice ar trebui, în general, să fie redus la minimum. În mediul sanitar, practicile de prevenire și control al infecțiilor ar trebui aplicate cu strictețe și trebuie îmbunătățite acolo unde este necesar.

Pe scară mai mare, se pot lua anumite măsuri pentru a reduce probabilitatea apariției agentului patogen. Piețele de animale vii, cum ar fi piața de fructe de mare din Wuhan, reprezintă un teren de reproducere perfect pentru noi boli infecțioase: există un contact strâns între animale și oameni și un schimb extins de material genetic între virusurile găzduite de una dintre specii. Aceste condiții cresc în mare măsură probabilitatea de infectare a oamenilor și eventuala transmitere de la om la om, acestea fiind două dintre condițiile preliminare pentru pandemii. De aceea, astfel de piețe de animale au fost criticate dur, dar din motive bine întemeiate, de ani de zile. Nu ajută deloc faptul că înflorește pe aceste piețe comerțul ilicit cu animale sălbatice, posibil pe cale de dispariție.

COVID-19 este o boală infecțioasă emergentă cauzată de SARS-CoV-2. Acest agent patogen a fost identificat pentru prima dată în provincia chineză Hubei și, ulterior, s-a dovedit că provine dintr-o piață de animale vii din orașul Wuhan. OMS a evaluat epidemia actuală ca fiind o pandemie.

În prezent, nu sunt disponibile vaccinuri împotriva COVID-19. Cercetătorii din mai multe țări depun eforturi intense pentru a schimba această situație, însă nu se așteaptă ca vaccinurile să fie disponibile într-un interval mai mic de un an. Acest lucru crește importanța unor măsuri puternice pentru detectarea timpurie a COVID-19, izolarea și tratarea cazurilor, urmărirea contacților și promovarea măsurilor de distanțare socială proporționale cu riscul.

S-a produs multă agitație în urma apariției 2019-nCoV, un nou coronavirus care provoacă infecții respiratorii ușoare până la severe în China și în multe alte țări din întreaga lume. Sunt recomandate măsuri preventive, cum ar fi evitarea contactului strâns cu orice persoană care prezintă simptome de boli respiratorii, solicitarea sfaturilor medicale în cazul simptomelor asemănătoare gripei și oferirea de informații personalului medical.

Boala cauzată de SARS-CoV-2 este denumită în mod obișnuit COVID-19, respectiv, „boala coronavirus 19”. De obicei, simptomele se manifestă în termen de 2-14 zile de la expunere și includ febră, oboseală și tuse. Unii pacienți pot prezenta, de asemenea, dureri musculare, dureri de cap, durere în gât sau rinoree. În timp ce infecțiile ușoare se ameliorează, de obicei, în câteva zile, COVID-19 poate avea o evoluție severă și poate duce la pneumonie, șoc și, în cele din urmă, la deces.

Deoarece COVID-19 nu poate fi diferențiat clinic de alte cauze ale pneumoniei, este extrem de important ca pacienții să furnizeze informații precise despre călătoriile recente, internările în spital și contactul strâns cu oricine ar fi putut fi expus. Cooperarea pacientului este esențială pentru a combate epidemia de COVID-19, pentru reducerea timpului de diagnosticare și luarea măsurilor care împiedică expunerea altor persoane. Dacă o persoană este identificată ca suspectă de COVID-19, poate fi izolată, testată și poate primi îngrijiri medicale, în funcție de necesități.

1. Wu YC, Chen CS, Chan YJ. Overview of The 2019 Novel Coronavirus (2019-nCoV): The Pathogen of Severe Specific Contagious Pneumonia (SSCP). J Chin Med Assoc. 2020.
2. Chen N, Zhou M, Dong X, et al. Epidemiological and clinical characteristics of 99 cases of 2019 novel coronavirus pneumonia in Wuhan, China: a descriptive study. Lancet. 2020.
3. Huang C, Wang Y, Li X, et al. Clinical features of patients infected with 2019 novel coronavirus in Wuhan, China. Lancet. 2020.
4. Wang D, Hu B, Hu C, et al. Clinical Characteristics of 138 Hospitalized Patients With 2019 Novel Coronavirus-Infected Pneumonia in Wuhan, China. Jama. 2020.
5. Rothe C, Schunk M, Sothmann P, et al. Transmission of 2019-nCoV Infection from an Asymptomatic Contact in Germany. N Engl J Med. 2020.
6. Chung M, Bernheim A, Mei X, et al. CT Imaging Features of 2019 Novel Coronavirus (2019-nCoV). Radiology. 2020:200230.
7. Centers for Disease Control and Prevention. Evaluating and Reporting Persons Under Investigation (PUI). https://www.cdc.gov/coronavirus/2019-ncov/hcp/clinical-criteria.html. Accessed March 12, 2020.
8. World Health Organization. Clinical management of severe acute respiratory infection when novel coronavirus (nCoV) infection is suspected. https://www.who.int/publications-detail/clinical-management-of-severe-acute-respiratory-infection-when-novel-coronavirus-(ncov)-infection-is-suspected. Accessed March 12, 2020.
9. World Health Organization. Coronavirus disease (COVID-19) technical guidance: Laboratory testing for 2019-nCoV in humans. https://www.who.int/emergencies/diseases/novel-coronavirus-2019/technical-guidance/laboratory-guidance. Accessed March 12, 2020.
10. Corman VM, Landt O, Kaiser M, et al. Detection of 2019 novel coronavirus (2019-nCoV) by real-time RT-PCR. Euro Surveill. 2020; 25(3).
11. Centers for Disease Control and Prevention. CDC 2019-Novel Coronavirus (2019-nCoV) Real-Time RT-PCR Diagnostic Panel: Instructions for Use. 2020.
12. Guo L, Wei D, Zhang X, et al. Clinical Features Predicting Mortality Risk in Patients With Viral Pneumonia: The MuLBSTA Score. Front Microbiol. 2019; 10:2752.
13. Lu R, Zhao X, Li J, et al. Genomic characterisation and epidemiology of 2019 novel coronavirus: implications for virus origins and receptor binding. Lancet. 2020.
14. Gorbalenya AE, Baker SC, Baric RS, et al. Severe acute respiratory syndrome-related coronavirus: The species and its viruses – a statement of the Coronavirus Study Group. bioRxiv. 2020:2020.2002.2007.937862.
15. Benvenuto D, Giovannetti M, Ciccozzi A, Spoto S, Angeletti S, Ciccozzi M. The 2019-new coronavirus epidemic: evidence for virus evolution. bioRxiv. 2020:2020.2001.2024.915157.
16. Mohd HA, Al-Tawfiq JA, Memish ZA. Middle East Respiratory Syndrome Coronavirus (MERS-CoV) origin and animal reservoir. Virol J. 2016; 13:87.
17. Shi Z, Hu Z. A review of studies on animal reservoirs of the SARS coronavirus. Virus Res. 2008; 133(1):74-87.
18. World Health Organization. Coronavirus Disease (COVID-19) Dashboard. https://covid19.who.int/. Accessed March 17, 2022.